Al rugăciunii dulce ceas,
Mă chemi îngrijorări să las
Și mă conduci la Dumnezeu
Să-I spun întreg necazul meu.
Iar când pe cale vin dureri,
Îmi dai depline mângâieri,
/: Ce minunat e-acest popas:
Al rugăciunii dulce ceas :/
Al rugăciunii dulce ceas,
Tu porți pe aripi al meu glas
Spre cer, de unde Dumnezeu
Dă binecuvântări mereu.
El zice: „Fața Mea căutați,
Cuvântul vieții săL gustați”.
/: Mai mult măncred în al Său glas,
Stând în al rugăciunii ceas :/
Al rugăciunii dulce ceas,
Vei fi mereu al meu popas
Cât timp aici călătoresc
Și către cer cu dor privesc.
Când trupul meu va fi-n mormânt,
Iar eu voi fi la Domnul sfânt,
/: Ca amintire mi-a rămas
Al rugăciunii dulce ceas :/